Distanta de la cabana pana la obiectiv ~ 30 km
Acces: auto pe drum asfaltat

Păltinişul este o opţiune interesantă pentru un weekend prelungit destinat sporturilor de iarnă sau plimbărilor prin rezervaţia Iezerele Cindrelului la faimoasele lacuri glaciare. Odată ajuns la Păltiniş, nu ai cum să te plictiseşti. Poţi să schiezi, să urci crestele impădurite din apropiere pe trasee accesibile sau doar să admiri panorama care ţi se deschide în faţă. Poţi să vizitezi Schitul şi Casa memorială Constantin Noica. Fie că stai o zi sau o vacanţă intreagă, un lucru este sigur: te vei bucura, te vei simţi bine iar Păltinişul îţi va rămane mult timp în inimă.

Staţiunea a fost întemeiată de Societatea Carpatină Ardeleană a Turiştilor – SKV (Siebenbürgischer Karpatenverein) în 1894 fiind cea mai veche staţiune montană din România. Staţiunea este situată pe coasta de nord-est a munţilor Cindrel (Carpaţii Meridionali), în mijlocul unei păduri de conifere, la 32 km SV de Sibiu, de care este legată printr-o sosea modernizată. Este staţiunea montană situată la cea mai mare altitudine (1442m) din ţară.

Climatul montan, cu aerul ozonat, recomandă staţiunea pentru tratarea asteniilor, a bolii Basedow, a sechelelor pulmonare, surmenaj, hipertiroidie benignă
Temperatura medie anuală este de +4 grade Celsius (media lunii iulie este de 12 grade C, iar a lunii ianuarie de – 6 grade C). Ploile sunt frecvente, dar de scurtă durată, iar stratul de zapadă este prezent 120 zile pe an. Un fenomen meteorologic frecvent întâlnit la Păltiniş este inversiunea temperaturii.

Condiţiile de schi sunt excelente începând din decembrie şi până în aprilie. Pârtiile din staţiune sunt accesibile pentru toti împătimiţii sporturilor de iarnă.
Din nucleul iniţial de vile staţiunea conservă Casa turiştilor (1894), Casa medicilor (1895), Sala Monaco (1898) şi încă o vilă, toate declarate monumente istorice.
Un important obiectiv turistic în staţiune îl constituie Schitul, o biserică de lemn ridicată în deceniul trei al secolului XX unde se află mormântul filozofului român Constantin Noica. Lăcasul de cult a fost ctitorit de mitropolitul Nicolae Balan şi are hramul ‘Schimbarea la Faţă a Domnului’ şi beneficiază de o catapeteasmă realizată între 1944-1945 de Constantin Vasile în stil neobizantin. Fresca este opera lui Ovidiu Preotescu. Bisericuţa a fost ridicată cu meseriaşi din Răşinari. Dintre obiectele de valoare păstrate în biserică se numară icoana Sf. Paraschiva datată 1904 şi o Psaltire din aceiaşi perioadă.

Sursa text si foto: sibiu.ro